"Vizită"

"M-am dus la Sf. Ion să fac o vizită doamnei Maria Popescu, o veche prietină, ca s-o felicit pentru onomastica unicului său fiu, Ionel Popescu, un copilaş foarte drăguţ de vreo opt anişori..." Dar eu vreau să scriu despre altă vizită, nu despre cea a lui I.L. Caragiale...

Aşadar...

...ne trezim cu noaptea în cap – asta pentru cine a dormit de-amiază, adică nici unul dintre noi - pentru ca la ora 23:00 să fim în Gara Mare.

... eu eram încă pe drum cu Marko (Ioan) iar Soso, era în spatele aparatului de blitzuit.

Şi ajungem în tren (nu mai scriu ce mi-a făcut Despina că nu am ajuns la timp...), cu un singur gând desigur, SĂ REPETĂM ceea ce aveam de prezentat. Şi normal „ne-a ieşit perfect”, cum era de aşteptat.

A urmat noaptea cea lunga, trebuia să dormim, dar nu am putut. Cred că eram prea NE-obosiţi, şi trebuia să facem ceva care să ne obosească, care ulterior să ne facă să mai şi dormim.

Şi am găsit ceva de făcut, după cum se vede. Şi urma să dormim...

Eu cred că am găsit poziţia ideală. Chiar am dormit bine.

Restul s-au cam plâns...

În fine, ajungem în Bucureşti. Era cam 5:15 A.M. Bethon (era pe jos). Pe drumuri, noi şi aurolacii, Ne era frică să-i fotografiem. Frica pentru drepturile de autor a fost de vină. Am fotografiat însă altceva: Echipa ZOOM R-load-D se simte foarte onorată să vă prezinte mascota...

Ta dam... Mascota ZOOMIE. Nu ştiu cui îi era mai somn, lui sau nouă... Iar fetele din dreapta sunt Cristina şi Ioana, dragele noastre colege. Au venit să ne susţină... Nah bene, făceau o vizită bibliotecilor din Bucureşti. Dar cine ne întreabă, le zicem că ne-au susţinut frenetic din tribune.

O mică tăietură la degetul mic... Mulsumex Despina.

O poză de grup....

...şi încă una, cred că atunci ne despărţeam de Cristina şi Ioana...

Si am ajuns şi în Piaţa Presei Libere... cred

Şi ne-am dat seama că eram pe drumul cel bun...

Soso era convins că cineva a schimbat direcţia, prea multe desene animate vizionate...

Şi am ajuns şi în sala de aşteptare...

Fata din dreapta este o altă superteră, Roxana căruia îi mulsumim că ne-a fost alături şi la bine şi la rau. Echipe vin şi pleacă....

Unii ies fericiţi, alţii mai puţin fericiţi...

Noi staţionăm şi ne împrietenim cu superficialii...

Şi ne mai împrietenim şi cu Marius...mai ales eu...

Aşa competiţie, aşa organizato(a)r -i(e). Fata din spate e o altă Roxana cu care am o afacere top secret. Ţine de politică oricum. Să nu credeţi că am făcut de-un blat cu ea pentru că nu e aşa. Într-o bună zi, dacă este soare o voi dezvălui pe www.daninhodj.blogspot.com, ca să ma eliberez de tensiuni... dar deocamdată nicio tensiune, aşa că mai aştept, să vedem ce se va întâmpla.

stay tuned... TO BE CONTINUED... (trebuie să plec la fotbal şi nu am timp să termin schiţa... E bine când timpul are răbdare cu oamenii, mai ales cu mine, Hai pa :P )